6 definiții pentru lipăi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lipăi1 [At: VLAHUȚĂ, N. 123 / V: lep~, (reg) lăp~, leop~, lipăni / Pzi: ~esc, lipăi[1] / E: lipa + -ăi] 1-2 vti A produce un zgomot specific, mergând fără încălțăminte sau în papuci. 3-4 vti (Pex) A scoate un sunet caracteristic prin lovirea repetată a unui corp solid de alt corp solid. 5-6 vti (Pop) A pălmui (1). 7-8 vi (D. lichide, substanțe vâscoase etc.) (A lovi sau) a fi lovit (de) un corp tare, producând un zgomot caracteristic Si: a pleoscăi. 9-10 vti (D. corpuri solide) A lovi un lichid sau o substanță vâscoasă, producând un anumit zgomot Si: a plescăi, (reg) a plescăni. 11 vi (Reg) A clipi. 12 vt(a) A bea sau a mânca ceva, făcând un zgomot caracteristic cu limba. 13 vi (Rar) A plescăi din buze. 14 vt (Reg; îf lepăi) A cicăli pe cineva. 15 vr (Olt; îf lipăni) A fi lihnit de foame Si: a flămânzi, a hămesi. modificată

  1. În original, greșit tipărit: Pl: ~esc, lipăi LauraGellner
Intrare: lipăi
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lipăi
  • lipăire
  • lipăit
  • lipăitu‑
  • lipăind
  • lipăindu‑
singular plural
  • lipăie
  • lipăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lipăi
(să)
  • lipăi
  • lipăiam
  • lipăii
  • lipăisem
a II-a (tu)
  • lipăi
(să)
  • lipăi
  • lipăiai
  • lipăiși
  • lipăiseși
a III-a (el, ea)
  • lipăie
(să)
  • lipăie
  • lipăia
  • lipăi
  • lipăise
plural I (noi)
  • lipăim
(să)
  • lipăim
  • lipăiam
  • lipăirăm
  • lipăiserăm
  • lipăisem
a II-a (voi)
  • lipăiți
(să)
  • lipăiți
  • lipăiați
  • lipăirăți
  • lipăiserăți
  • lipăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lipăie
(să)
  • lipăie
  • lipăiau
  • lipăi
  • lipăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăpăi
  • lăpăire
  • lăpăit
  • lăpăitu‑
  • lăpăind
  • lăpăindu‑
singular plural
  • lăpăiește
  • lăpăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăpăiesc
(să)
  • lăpăiesc
  • lăpăiam
  • lăpăii
  • lăpăisem
a II-a (tu)
  • lăpăiești
(să)
  • lăpăiești
  • lăpăiai
  • lăpăiși
  • lăpăiseși
a III-a (el, ea)
  • lăpăiește
(să)
  • lăpăiască
  • lăpăia
  • lăpăi
  • lăpăise
plural I (noi)
  • lăpăim
(să)
  • lăpăim
  • lăpăiam
  • lăpăirăm
  • lăpăiserăm
  • lăpăisem
a II-a (voi)
  • lăpăiți
(să)
  • lăpăiți
  • lăpăiați
  • lăpăirăți
  • lăpăiserăți
  • lăpăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lăpăiesc
(să)
  • lăpăiască
  • lăpăiau
  • lăpăi
  • lăpăiseră
lipăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leopăi
  • leopăire
  • leopăit
  • leopăitu‑
  • leopăind
  • leopăindu‑
singular plural
  • leopăiește
  • leopăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leopăiesc
(să)
  • leopăiesc
  • leopăiam
  • leopăii
  • leopăisem
a II-a (tu)
  • leopăiești
(să)
  • leopăiești
  • leopăiai
  • leopăiși
  • leopăiseși
a III-a (el, ea)
  • leopăiește
(să)
  • leopăiască
  • leopăia
  • leopăi
  • leopăise
plural I (noi)
  • leopăim
(să)
  • leopăim
  • leopăiam
  • leopăirăm
  • leopăiserăm
  • leopăisem
a II-a (voi)
  • leopăiți
(să)
  • leopăiți
  • leopăiați
  • leopăirăți
  • leopăiserăți
  • leopăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leopăiesc
(să)
  • leopăiască
  • leopăiau
  • leopăi
  • leopăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lepăi
  • lepăire
  • lepăit
  • lepăitu‑
  • lepăind
  • lepăindu‑
singular plural
  • lepăiește
  • lepăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lepăiesc
(să)
  • lepăiesc
  • lepăiam
  • lepăii
  • lepăisem
a II-a (tu)
  • lepăiești
(să)
  • lepăiești
  • lepăiai
  • lepăiși
  • lepăiseși
a III-a (el, ea)
  • lepăiește
(să)
  • lepăiască
  • lepăia
  • lepăi
  • lepăise
plural I (noi)
  • lepăim
(să)
  • lepăim
  • lepăiam
  • lepăirăm
  • lepăiserăm
  • lepăisem
a II-a (voi)
  • lepăiți
(să)
  • lepăiți
  • lepăiați
  • lepăirăți
  • lepăiserăți
  • lepăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lepăiesc
(să)
  • lepăiască
  • lepăiau
  • lepăi
  • lepăiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lepăi
  • lepăire
  • lepăit
  • lepăitu‑
  • lepăind
  • lepăindu‑
singular plural
  • lepăie
  • lepăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lepăi
(să)
  • lepăi
  • lepăiam
  • lepăii
  • lepăisem
a II-a (tu)
  • lepăi
(să)
  • lepăi
  • lepăiai
  • lepăiși
  • lepăiseși
a III-a (el, ea)
  • lepăie
(să)
  • lepăie
  • lepăia
  • lepăi
  • lepăise
plural I (noi)
  • lepăim
(să)
  • lepăim
  • lepăiam
  • lepăirăm
  • lepăiserăm
  • lepăisem
a II-a (voi)
  • lepăiți
(să)
  • lepăiți
  • lepăiați
  • lepăirăți
  • lepăiserăți
  • lepăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lepăie
(să)
  • lepăie
  • lepăiau
  • lepăi
  • lepăiseră
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăpăi
  • lăpăire
  • lăpăit
  • lăpăitu‑
  • lăpăind
  • lăpăindu‑
singular plural
  • lăpăie
  • lăpăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăpăi
(să)
  • lăpăi
  • lăpăiam
  • lăpăii
  • lăpăisem
a II-a (tu)
  • lăpăi
(să)
  • lăpăi
  • lăpăiai
  • lăpăiși
  • lăpăiseși
a III-a (el, ea)
  • lăpăie
(să)
  • lăpăie
  • lăpăia
  • lăpăi
  • lăpăise
plural I (noi)
  • lăpăim
(să)
  • lăpăim
  • lăpăiam
  • lăpăirăm
  • lăpăiserăm
  • lăpăisem
a II-a (voi)
  • lăpăiți
(să)
  • lăpăiți
  • lăpăiați
  • lăpăirăți
  • lăpăiserăți
  • lăpăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lăpăie
(să)
  • lăpăie
  • lăpăiau
  • lăpăi
  • lăpăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lipăi
  • lipăire
  • lipăit
  • lipăitu‑
  • lipăind
  • lipăindu‑
singular plural
  • lipăiește
  • lipăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lipăiesc
(să)
  • lipăiesc
  • lipăiam
  • lipăii
  • lipăisem
a II-a (tu)
  • lipăiești
(să)
  • lipăiești
  • lipăiai
  • lipăiși
  • lipăiseși
a III-a (el, ea)
  • lipăiește
(să)
  • lipăiască
  • lipăia
  • lipăi
  • lipăise
plural I (noi)
  • lipăim
(să)
  • lipăim
  • lipăiam
  • lipăirăm
  • lipăiserăm
  • lipăisem
a II-a (voi)
  • lipăiți
(să)
  • lipăiți
  • lipăiați
  • lipăirăți
  • lipăiserăți
  • lipăiseți
a III-a (ei, ele)
  • lipăiesc
(să)
  • lipăiască
  • lipăiau
  • lipăi
  • lipăiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leopăi
  • leopăire
  • leopăit
  • leopăitu‑
  • leopăind
  • leopăindu‑
singular plural
  • leopăie
  • leopăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leopăi
(să)
  • leopăi
  • leopăiam
  • leopăii
  • leopăisem
a II-a (tu)
  • leopăi
(să)
  • leopăi
  • leopăiai
  • leopăiși
  • leopăiseși
a III-a (el, ea)
  • leopăie
(să)
  • leopăie
  • leopăia
  • leopăi
  • leopăise
plural I (noi)
  • leopăim
(să)
  • leopăim
  • leopăiam
  • leopăirăm
  • leopăiserăm
  • leopăisem
a II-a (voi)
  • leopăiți
(să)
  • leopăiți
  • leopăiați
  • leopăirăți
  • leopăiserăți
  • leopăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leopăie
(să)
  • leopăie
  • leopăiau
  • leopăi
  • leopăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)