2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

lingușit1 sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ? / E: linguși] 1-7 Lingușire (1-7). 8 (Fig) Ispitire. 9 (Frî) Încurajare. 10 (Pop) Alintare.

lingușit2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: linguși] 1 Flatat. 2 Alintat. 3 Încurajat să-și mențină defectele.

lingoți v vz linguși

lingușa v vz linguși

linguși [At: (cca 1750-1780) GCR II, 84/31 / V: (înv) a, (reg) ~goți, (îvr) lun~ / Pzi: esc / E: ns cf linge] 1 vr (Îvp; d. câini) A se gudura. 2-3 vtr (D. oameni) A încerca să câștige afecțiunea, bunăvoința cuiva sau un avantaj moral sau material prin vorbe și atitudini măgulitoare, laude exagerate etc. Si: a adula, a flata, a măguli, a peria, (îvp) a lingări (3). 4 vr (Cdp fr flatter) A se convinge, din orgoliu, de un anumit lucru. 5 vr A-și întreține o speranță Si: a se amăgi, a se minți. 6 vt (Fig) A ispiti. 7 vt (Frî; cdp fr flatter, c. i. defecte morale, pasiuni etc.) A încuraja, lăudând. 8 vt (Pop) A alinta.

lungoși v vz linguși

Intrare: lingușit
lingușit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lingușit
  • lingușitul
  • lingușitu‑
  • linguși
  • lingușita
plural
  • lingușiți
  • lingușiții
  • lingușite
  • lingușitele
genitiv-dativ singular
  • lingușit
  • lingușitului
  • lingușite
  • lingușitei
plural
  • lingușiți
  • lingușiților
  • lingușite
  • lingușitelor
vocativ singular
plural
Intrare: linguși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • linguși
  • lingușire
  • lingușit
  • lingușitu‑
  • lingușind
  • lingușindu‑
singular plural
  • lingușește
  • lingușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lingușesc
(să)
  • lingușesc
  • lingușeam
  • lingușii
  • lingușisem
a II-a (tu)
  • lingușești
(să)
  • lingușești
  • lingușeai
  • lingușiși
  • lingușiseși
a III-a (el, ea)
  • lingușește
(să)
  • lingușească
  • lingușea
  • linguși
  • lingușise
plural I (noi)
  • lingușim
(să)
  • lingușim
  • lingușeam
  • lingușirăm
  • lingușiserăm
  • lingușisem
a II-a (voi)
  • lingușiți
(să)
  • lingușiți
  • lingușeați
  • lingușirăți
  • lingușiserăți
  • lingușiseți
a III-a (ei, ele)
  • lingușesc
(să)
  • lingușească
  • lingușeau
  • linguși
  • lingușiseră
lingoți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lingușa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lungoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)