dexonline

Caută în tot textul definițiilor

jugăreț sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: jug + -ăreț] (Bot; reg) Dumbeț (Teucrium chamaedrys).

Intrare: jugăreț

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	jugăreț	jugărețul jugărețu‑
nominativ-acuzativ	plural	jugăreți	jugăreții
genitiv-dativ	singular	jugăreț	jugărețului
genitiv-dativ	plural	jugăreți	jugăreților
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)