4 definiții pentru janilie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
janilie sf [At: BASSARABESCU, ap. CADE / V: ~il sn, jenilă, jenilie / Pl: ~ii / E: fr chenille] Fir gros de catifea, cu care se împodobesc hainele sau din care se confecționează unele obiecte Cf ceapraz.
janil sn vz janilie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jenilă sf vz janilie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jenilie sf vz janilie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: janilie
janilie substantiv feminin
- silabație: ja-ni-li-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jenilie substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
janil substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jenilă substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |