O definiție pentru inobediență
Explicative DEX
inobediență sf [At: DN4 / Pl: ~țe / E: in- + obediență] Lipsă de obediență Si: nesupunere.
Intrare: inobediență
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||