2 definiții pentru erbivor (adj.)
Explicative DEX
ierbivor, ~ă a vz erbivor
erbivor, ~ă [At: KRETZULESCU, M. 153/22 / V: her~, ier~ / Pl: ~i, ~e / E: fr herbivore, it erbivoro] 1 a (D. animale) Care se hrănește cu vegetale, mai ales ierburi Si: (rar) plantivor. 2 sn (Lpl) Animale care se hrănesc cu vegetale, mai ales cu ierburi, având un aparat digestiv dezvoltat și o dentiție specială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: erbivor (adj.)
erbivor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ierbivor adjectiv
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)