hata sf [At: (a. 1782) DOC., ap. DA ms / E: tc hata] (Tcî) Pagubă.

haț i [At: CREANGĂ, P. 23 / V: ~i, ~a, hăț, hâț / E: fo] 1 Indică o mișcare bruscă, tăcută pentru a prinde ceva. 2 Indică apucarea unui lucru. 3 (Îe) Azi hâr, mâine ~ Ceartă. 4 (Îae) Altercație. 5 (Reg) Strigăt cu care se alungă porcii. 6 (îf hăț; îoc har) Strigăt cu care se îndeamnă caii să o ia la dreapta. 7-8 (Îf hăț; îe ioc) ~ în sus, ~ în jos sau ~ în dreapta, ~ în stânga Exprimă sforțările, încercările numeroase și diverse (pentru a duce la îndeplinire o acțiune sau) pentru a scăpa dintr-o situație grea.

hața i vz haț

hați i vz haț

hăț¹ i vz haț

hâț i vz haț

hâța i [At: CARAGIALE, N. S. 56 / E: fo] 1 Exprimă o mișcare ritmică, legănată sau întreruptă. 2 Exprimă o mișcare înceată, greoaie.

hâță¹ sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~țe / E: hâța] (Reg) 1 Săniuță pentru copii. 2 Sanie mică pentru adus lemne din pădure.

hâță² sf [At: LIUBA-IANA, M. 4 / Pl: ~țe / E: nct] (Ban) Turmă de 50 până la 100 de porci.