2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gratificat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: gratifica] 1 Care a pricinuit o favoare. 2 (Liv) Recompensat. 3 (Fig) Care a pricinuit nejustificat ceva.

gratifica vt [At: DL / Pzi: ~tific / E: fr gratifier, lat gratificare] 1 A acorda cuiva o gratificație (sau o favoare). 2 (Pex; fig) A atribui ceva cuiva.

Intrare: gratificat
gratificat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gratificat
  • gratificatul
  • gratificatu‑
  • gratifica
  • gratificata
plural
  • gratificați
  • gratificații
  • gratificate
  • gratificatele
genitiv-dativ singular
  • gratificat
  • gratificatului
  • gratificate
  • gratificatei
plural
  • gratificați
  • gratificaților
  • gratificate
  • gratificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: gratifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gratifica
  • gratificare
  • gratificat
  • gratificatu‑
  • gratificând
  • gratificându‑
singular plural
  • gratifică
  • gratificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gratific
(să)
  • gratific
  • gratificam
  • gratificai
  • gratificasem
a II-a (tu)
  • gratifici
(să)
  • gratifici
  • gratificai
  • gratificași
  • gratificaseși
a III-a (el, ea)
  • gratifică
(să)
  • gratifice
  • gratifica
  • gratifică
  • gratificase
plural I (noi)
  • gratificăm
(să)
  • gratificăm
  • gratificam
  • gratificarăm
  • gratificaserăm
  • gratificasem
a II-a (voi)
  • gratificați
(să)
  • gratificați
  • gratificați
  • gratificarăți
  • gratificaserăți
  • gratificaseți
a III-a (ei, ele)
  • gratifică
(să)
  • gratifice
  • gratificau
  • gratifica
  • gratificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)