5 definiții pentru ghințură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghințură1 sf [At: PANȚU, PL.2 / V: (pop) ențură, enzură, ințură,[1] gințură, guzu~ / Pl: ~ri / E: ns cf gențiană] (Bot; pop) Gențiană (Gentiana cruciata excisa, lutea sau punctata).

  1. Primele trei variante au intrări separate. — gall

jințură[1] sf vz ghințură

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

țințură[1] sf vz ghințură1 corectat(ă)

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
Intrare: ghințură
ghințură (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghințură
  • ghințura
plural
  • ghințure
  • ghințurele
genitiv-dativ singular
  • ghințure
  • ghințurei
plural
  • ghințure
  • ghințurelor
vocativ singular
plural
ghințură2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghințură
  • ghințura
plural
  • ghințuri
  • ghințurile
genitiv-dativ singular
  • ghințuri
  • ghințurii
plural
  • ghințuri
  • ghințurilor
vocativ singular
plural
țințură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gințură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gințură
  • gințura
plural
  • gințuri
  • gințurile
genitiv-dativ singular
  • gințuri
  • gințurii
plural
  • gințuri
  • gințurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guzură
  • guzura
plural
  • guzuri
  • guzurile
genitiv-dativ singular
  • guzuri
  • guzurii
plural
  • guzuri
  • guzurilor
vocativ singular
plural
jințură substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jințură
  • jințura
plural
  • jințure
  • jințurele
genitiv-dativ singular
  • jințure
  • jințurei
plural
  • jințure
  • jințurelor
vocativ singular
plural