2 definiții pentru găvănătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
găvănătură sf [At: ISPIRESCU, ap. TDRG / V: găună~ / Pl: ~ri / E: găvăna + -(ă)tură] (Pop) Cavitate.
găunătură sf vz găvănătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: găvănătură
găvănătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
găunătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||