2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

forare sf [At: LTR / Pl: ~rări / E: fora2] 1 Săpare a găurilor de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. 2 Foraj (1).

fora1 av [At: ALECSANDRI, T. 429 / E: ngr φόρα] (Înv; la jocul de cărți) 1 Înainte. 2 Cu elan.

fora2 vi [At: PREV. ACCID. 56 / Pzi: ~rez / E: fr forer, lat forare] 1 A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. 2 (Fam) A cerceta.

Intrare: forare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • forare
  • forarea
plural
  • forări
  • forările
genitiv-dativ singular
  • forări
  • forării
plural
  • forări
  • forărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fora
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fora
  • forare
  • forat
  • foratu‑
  • forând
  • forându‑
singular plural
  • forea
  • forați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • forez
(să)
  • forez
  • foram
  • forai
  • forasem
a II-a (tu)
  • forezi
(să)
  • forezi
  • forai
  • forași
  • foraseși
a III-a (el, ea)
  • forea
(să)
  • foreze
  • fora
  • foră
  • forase
plural I (noi)
  • forăm
(să)
  • forăm
  • foram
  • forarăm
  • foraserăm
  • forasem
a II-a (voi)
  • forați
(să)
  • forați
  • forați
  • forarăți
  • foraserăți
  • foraseți
a III-a (ei, ele)
  • forea
(să)
  • foreze
  • forau
  • fora
  • foraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)