2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

florint sm vz florin

fiorin sm [At: DOC (1577), ap. CUV. D. BĂTR. I, 27 / V: (înv) ~t / P: fi-o~ / Pl: ~i, (nob) ~nzi / E: it fiorino] (Înv) 1 Nume dat mai multor monede de aur și argint, bătute în diverse țări, care au circulat și la noi până în sec. XIX Si: florin (1). 2 (Pex) Ban.

florin sm [At: TETRAEV. (1574), 238/ V: (1) ~t / Pl: ~i / E: fr florin, ger Florin] 1 Fiorin (1). 2 Unitate monetară în Olanda Si: gulden.

Intrare: Florint
Florint nume propriu
nume propriu (I3)
  • Florint
Intrare: fiorin / florin
  • silabație: fio-rin info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiorin
  • fiorinul
  • fiorinu‑
plural
  • fiorini
  • fiorinii
genitiv-dativ singular
  • fiorin
  • fiorinului
plural
  • fiorini
  • fiorinilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • florin
  • florinul
  • florinu‑
plural
  • florini
  • florinii
genitiv-dativ singular
  • florin
  • florinului
plural
  • florini
  • florinilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiorint
  • fiorintul
  • fiorintu‑
plural
  • fiorinți
  • fiorinții
genitiv-dativ singular
  • fiorint
  • fiorintului
plural
  • fiorinți
  • fiorinților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fiurin
  • fiurinul
plural
  • fiurini
  • fiurinii
genitiv-dativ singular
  • fiurin
  • fiurinului
plural
  • fiurini
  • fiurinilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • florint
  • florintul
plural
  • florinți
  • florinții
genitiv-dativ singular
  • florint
  • florintului
plural
  • florinți
  • florinților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)