O definiție pentru evaluativ
Explicative DEX
evaluativ, ~ă a [At: REV. FIL. 1971, 235, ap. DLR ms / Pl: ~i, ~e / E: evalua] 1 Referitor la valoarea unui lucru. 2-4 Referitor la o evaluare (1-3).
Intrare: evaluativ
evaluativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „evaluativ” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1