2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

espert, ~ă smf, a vz expert

expert, ~ă [At: MAIOR, T. 153/10 / V: (înv) esp~, (îvr) isp~ / Pl: ~rți, ~e / E: fr expert, lat expertus] 1-2 smf, a (Adesea urmat de determinări) (Persoană) care a dobândit (prin experiență) cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu Si: priceput, competent Cf experimentat2 (1). 3-4 av, a (D. acțiuni, manifestări ale oamenilor) (Într-un mod) care exprimă competență. 5 smf (Spc) Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. 6 a (Inf; îs) Sistem ~ Program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație.

Intrare: expert (adj.)
expert1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expert
  • expertul
  • expertu‑
  • expertă
  • experta
plural
  • experți
  • experții
  • experte
  • expertele
genitiv-dativ singular
  • expert
  • expertului
  • experte
  • expertei
plural
  • experți
  • experților
  • experte
  • expertelor
vocativ singular
plural
espert
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: expert (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expert
  • expertul
  • expertu‑
plural
  • experți
  • experții
genitiv-dativ singular
  • expert
  • expertului
plural
  • experți
  • experților
vocativ singular
  • expertule
  • experte
plural
  • experților
espert
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)