dexonline

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

eradicat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: eradica] 1-4 (Nob) Eradicare (1-4).

eradicat², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: eradica] 1 (Liv; d. plante, arbori) Dezrădăcinat. 2 (D. boli, epidemii) Înlăturat complet. 3 (D. cauzele unui proces patologic) Înlăturat complet Si: (îvp) stârpit. 4 (D. stări de lucruri, manifestări sociale) Făcut să dispară Si: eliminat, extirpat, lichidat, suprimat.

eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezrădăcina. 2 (C. i. boli infecțioase, contagioase sau epidemii) A face să dispară. 3 A înlătura complet cauzele care provoacă apariția unui proces patologic Si: (îvp) a stârpi. 4 (C. i. stări de lucruri, manifestări sociale etc.) A face să dispară complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.

Intrare: eradicat

eradicat

participiu (PT2) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	eradicat	eradicatul eradicatu‑	eradicată	eradicata
nominativ-acuzativ	plural	eradicați	eradicații	eradicate	eradicatele
genitiv-dativ	singular	eradicat	eradicatului	eradicate	eradicatei
genitiv-dativ	plural	eradicați	eradicaților	eradicate	eradicatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: eradica

eradica¹ (1 -chez) verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT204) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) eradica	eradicare	eradicat eradicatu‑	eradicând eradicându‑	singular	plural
		(a) eradica	eradicare	eradicat eradicatu‑	eradicând eradicându‑	eradichează	eradicați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	eradichez	(să) eradichez	eradicam	eradicai	eradicasem
	a II-a (tu)	eradichezi	(să) eradichezi	eradicai	eradicași	eradicaseși
	a III-a (el, ea)	eradichează	(să) eradicheze	eradica	eradică	eradicase
plural	I (noi)	eradicăm	(să) eradicăm	eradicam	eradicarăm	eradicaserăm eradicasem
	a II-a (voi)	eradicați	(să) eradicați	eradicați	eradicarăți	eradicaserăți eradicaseți
	a III-a (ei, ele)	eradichează	(să) eradicheze	eradicau	eradicară	eradicaseră

eradica² (1 -c) verb grupa I conjugarea I tranzitiv

verb (VT10)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) eradica	eradicare	eradicat eradicatu‑	eradicând eradicându‑	singular	plural
		(a) eradica	eradicare	eradicat eradicatu‑	eradicând eradicându‑	eradică	eradicați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	eradic	(să) eradic	eradicam	eradicai	eradicasem
	a II-a (tu)	eradici	(să) eradici	eradicai	eradicași	eradicaseși
	a III-a (el, ea)	eradică	(să) eradice	eradica	eradică	eradicase
plural	I (noi)	eradicăm	(să) eradicăm	eradicam	eradicarăm	eradicaserăm eradicasem
	a II-a (voi)	eradicați	(să) eradicați	eradicați	eradicarăți	eradicaserăți eradicaseți
	a III-a (ei, ele)	eradică	(să) eradice	eradicau	eradicară	eradicaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)