2 definiții pentru ecarté

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ecarte sn [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~u / S: (după fr) ecarté / Pl: ~uri / E: fr écarté] 1 Joc de cărți la care participă de obicei două persoane. 2 (Lpl) Partide de ecarte (1). modificată

Intrare: ecarté
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecarté
  • ecartéul
  • ecartéu‑
plural
  • ecartéuri
  • ecartéurile
genitiv-dativ singular
  • ecarté
  • ecartéului
plural
  • ecartéuri
  • ecartéurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecarteu
  • ecarteul
plural
  • ecarteuri
  • ecarteurile
genitiv-dativ singular
  • ecarteu
  • ecarteului
plural
  • ecarteuri
  • ecarteurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)