O definiție pentru drănicer
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
drănicer sm [At: H X, 161 / Pl: ~i / E: draniță + -er] (Reg) Meșteșugar care face dranițe (1) Si: șindrilar, (reg) dranițar. 2 Lucrător în construcții care acoperă casele cu draniță (1).
Intrare: drănicer
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)