3 definiții pentru dolf
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dolf sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 206 / V: dulf[1] (prin confuzie) duh, dop / Pl: ~i / E: vsl долъфинъ Cf dolofan] (Zlg; îvp; complinit prin „de mare”) Delfin (1).
- Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall
dop2 sm vz dolf
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
duh2 sm vz dolf
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dolf
dolf substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dop2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
duh2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M16) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dulf substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DER | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)