O definiție pentru doborâtură
Explicative DEX
doborâtură sf [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: doborî + -tură] 1 Stricăciune produsă în pădure de fenomenele naturale. 2 Pădure doborâtă de vânt.
Intrare: doborâtură
doborâtură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||