diploma vt [At: SAHAIA, U.R.S.S., 111 / Pzi: ~mez / E: fr diplômer] (Rar) A decerna o diplomă (3).

diplom sn vz diplomă

diplomat³ sn vz diplomă

diplomă sf [At: CANTEMIR, HR., 131 / A și: diplomă / V: (îvr) diplom sn, ~mat sn, deplomată / E: fr diplôme, lat diploma, ngr δίπλωμα] 1 (Înv) Act prin care se acordă cuiva un titlu de noblețe, anumite privilegii sau drepturi. 2 (Pex) Act oficial prin care se adeverește, se constată sau se preconizează un fapt, un drept, o obligație. 3 Act oficial care certifică pregătirea profesională a unei persoane, un anumit titlu etc. 4 (Îs) Lucrare de ~ Lucrare pe baza căreia studenții obțin diploma la sfârșitul studiilor. 5 (Rar) Examen susținut în vederea obținerii unei diplome (3). 6 (Șîs ~ de onoare) Act eliberat unui premiant, unui participant la o expoziție, la un concurs etc. prin care i se recunoaște valoarea deosebită a acestuia. corectat(ă)