2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

digerat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: digera] Digerare1.

digerat3, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: digera] 1 (D. alimente introduse în organism) Care a fost prefăcut în substanțe asimilabile, necesare hrănirii corpului Si: mistuit. 2 (Rar; fig) Înțeles. 3 (Rar; fig) Suportat.

digera1 vt [At: BARASCH, I. 3/17 / V: (înv) deghera / Pzi: diger, ~rez / E: fr digérer, lat digerere] 1 A preface alimentele introduse în organism în substanțe asimilabile, necesare hrănirii corpului Si: a mistui, (înv) a omeni, (reg) a râșni. 2 (Rar; fig) A se sili să înțeleagă. 3 (Rar; fig) A suporta ceva supărător.

Intrare: digerat
digerat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • digerat
  • digeratul
  • digeratu‑
  • digera
  • digerata
plural
  • digerați
  • digerații
  • digerate
  • digeratele
genitiv-dativ singular
  • digerat
  • digeratului
  • digerate
  • digeratei
plural
  • digerați
  • digeraților
  • digerate
  • digeratelor
vocativ singular
plural
Intrare: digera
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • digera
  • digerare
  • digerat
  • digeratu‑
  • digerând
  • digerându‑
singular plural
  • dige
  • digerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • diger
(să)
  • diger
  • digeram
  • digerai
  • digerasem
a II-a (tu)
  • digeri
(să)
  • digeri
  • digerai
  • digerași
  • digeraseși
a III-a (el, ea)
  • dige
(să)
  • digere
  • digera
  • digeră
  • digerase
plural I (noi)
  • digerăm
(să)
  • digerăm
  • digeram
  • digerarăm
  • digeraserăm
  • digerasem
a II-a (voi)
  • digerați
(să)
  • digerați
  • digerați
  • digerarăți
  • digeraserăți
  • digeraseți
a III-a (ei, ele)
  • dige
(să)
  • digere
  • digerau
  • digera
  • digeraseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • digera
  • digerare
  • digerat
  • digeratu‑
  • digerând
  • digerându‑
singular plural
  • digerea
  • digerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • digerez
(să)
  • digerez
  • digeram
  • digerai
  • digerasem
a II-a (tu)
  • digerezi
(să)
  • digerezi
  • digerai
  • digerași
  • digeraseși
a III-a (el, ea)
  • digerea
(să)
  • digereze
  • digera
  • digeră
  • digerase
plural I (noi)
  • digerăm
(să)
  • digerăm
  • digeram
  • digerarăm
  • digeraserăm
  • digerasem
a II-a (voi)
  • digerați
(să)
  • digerați
  • digerați
  • digerarăți
  • digeraserăți
  • digeraseți
a III-a (ei, ele)
  • digerea
(să)
  • digereze
  • digerau
  • digera
  • digeraseră
dighera
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)