O definiție pentru difident
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
difident, ~ă a [At: LM / Pl: ~nți, ~e / E: lat diffidens cf it diffidente] (Liv) 1 Neîncrezător. 2 Supărăcios.
Intrare: difident
difident adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)