2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
destituit1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: destitui] Destituire.
destituit2, ~ă a [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~iți, ~e / E: destitui] (D. oameni) 1 Care a fost scos, îndepărtat disciplinar dintr-un post, dintr-o funcție. 2 Lipsit de post.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
destitua v vz destitui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
destitui vt [At: NEGULICI / V: ~ua, dis~ / Pzi: ~itui / E: fr destituer, lat destituere] (C.i. oameni) A îndepărta disciplinar dintr-un post, dintr-o funcție Si: a concedia, a demite Vz (înv) a mazili1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
distitui v vz destitui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: destituit
destituit adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: destitui
| verb (VT343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
destitua
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
distitui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)