2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
desfătuit1 sn [At: MDA ms / V: dis~, (îvr) ~svă~ / E: desfătui] (Rar) 1-2 Desfătuire (1-2).
desfătuit2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: dis~, (îvr) ~svă~ / Pl: ~iți, ~e / E: desfătui] 1 (Îrg; d. un om) Care a fost sfătuit să nu facă un anumit lucru. 2 (Pop; d. un farmec) Dezlegat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desfătui vt [At: VALIAN, V. V: dis~, (îvr) ~svă~ / Pzi: ~esc / E: des- + sfătui] 1 (Îrg) A sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru. 2 (Pop; rar; c.i. un farmec, o vrajă) A dezlega.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desvătui v vz desfătui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disfătui v vz desfătui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: desfătuit
desfătuit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: desfătui
- silabație: des-fă-, de-sfă-
| verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
desvătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
disfătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)