dexonline

2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

descompletat¹ sns [At: MDA ms / E: descompleta] Descompletare.

descompletat², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: descompleta] Din care s-a luat ceva, lăsându-l incomplet.

descomplecta v vz descompleta

descompleta [At: DEX / V: ~ecta / Pzi: ~tez / E: des- + completa cf fr décompléter] 1 vt A lua ceva dintr-un tot, lăsându-l incomplet. 2 vr A nu fi complet.

Intrare: descompletat

descompletat adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	descompletat	descompletatul descompletatu‑	descompletată	descompletata
nominativ-acuzativ	plural	descompletați	descompletații	descompletate	descompletatele
genitiv-dativ	singular	descompletat	descompletatului	descompletate	descompletatei
genitiv-dativ	plural	descompletați	descompletaților	descompletate	descompletatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

discompletat

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	discompletat	discompletatul	discompletată	discompletata
nominativ-acuzativ	plural	discompletați	discompletații	discompletate	discompletatele
genitiv-dativ	singular	discompletat	discompletatului	discompletate	discompletatei
genitiv-dativ	plural	discompletați	discompletaților	discompletate	discompletatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

arată variantele

Intrare: descompleta

descompleta verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) descompleta	descompletare	descompletat descompletatu‑	descompletând descompletându‑	singular	plural
		(a) descompleta	descompletare	descompletat descompletatu‑	descompletând descompletându‑	descompletează	descompletați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	descompletez	(să) descompletez	descompletam	descompletai	descompletasem
	a II-a (tu)	descompletezi	(să) descompletezi	descompletai	descompletași	descompletaseși
	a III-a (el, ea)	descompletează	(să) descompleteze	descompleta	descompletă	descompletase
plural	I (noi)	descompletăm	(să) descompletăm	descompletam	descompletarăm	descompletaserăm descompletasem
	a II-a (voi)	descompletați	(să) descompletați	descompletați	descompletarăți	descompletaserăți descompletaseți
	a III-a (ei, ele)	descompletează	(să) descompleteze	descompletau	descompletară	descompletaseră

descomplecta verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) descomplecta	descomplectare	descomplectat descomplectatu‑	descomplectând descomplectându‑	singular	plural
		(a) descomplecta	descomplectare	descomplectat descomplectatu‑	descomplectând descomplectându‑	descomplectează	descomplectați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	descomplectez	(să) descomplectez	descomplectam	descomplectai	descomplectasem
	a II-a (tu)	descomplectezi	(să) descomplectezi	descomplectai	descomplectași	descomplectaseși
	a III-a (el, ea)	descomplectează	(să) descomplecteze	descomplecta	descomplectă	descomplectase
plural	I (noi)	descomplectăm	(să) descomplectăm	descomplectam	descomplectarăm	descomplectaserăm descomplectasem
	a II-a (voi)	descomplectați	(să) descomplectați	descomplectați	descomplectarăți	descomplectaserăți descomplectaseți
	a III-a (ei, ele)	descomplectează	(să) descomplecteze	descomplectau	descomplectară	descomplectaseră

discompleta verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201) Surse flexiune: Scriban		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) discompleta	discompletare	discompletat discompletatu‑	discompletând discompletându‑	singular	plural
		(a) discompleta	discompletare	discompletat discompletatu‑	discompletând discompletându‑	discompletează	discompletați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	discompletez	(să) discompletez	discompletam	discompletai	discompletasem
	a II-a (tu)	discompletezi	(să) discompletezi	discompletai	discompletași	discompletaseși
	a III-a (el, ea)	discompletează	(să) discompleteze	discompleta	discompletă	discompletase
plural	I (noi)	discompletăm	(să) discompletăm	discompletam	discompletarăm	discompletaserăm discompletasem
	a II-a (voi)	discompletați	(să) discompletați	discompletați	discompletarăți	discompletaserăți discompletaseți
	a III-a (ei, ele)	discompletează	(să) discompleteze	discompletau	discompletară	discompletaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „descompletat” (1 clipuri)

Clipul 1 / 1