2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deplorare sf [At: DLR ms / Pl: ~rări / E: deplora] Plângere.

deplora vt [At: LM / Pzi: deplor / E: fr déplorer] (Rar) A deplânge (1-2).

Intrare: deplorare
deplorare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deplorare
  • deplorarea
plural
  • deplorări
  • deplorările
genitiv-dativ singular
  • deplorări
  • deplorării
plural
  • deplorări
  • deplorărilor
vocativ singular
plural
Intrare: deplora
  • silabație: de-plo-ra info
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deplora
  • deplorare
  • deplorat
  • deploratu‑
  • deplorând
  • deplorându‑
singular plural
  • deplo
  • deplorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deplor
(să)
  • deplor
  • deploram
  • deplorai
  • deplorasem
a II-a (tu)
  • deplori
(să)
  • deplori
  • deplorai
  • deplorași
  • deploraseși
a III-a (el, ea)
  • deplo
(să)
  • deplore
  • deplora
  • deploră
  • deplorase
plural I (noi)
  • deplorăm
(să)
  • deplorăm
  • deploram
  • deplorarăm
  • deploraserăm
  • deplorasem
a II-a (voi)
  • deplorați
(să)
  • deplorați
  • deplorați
  • deplorarăți
  • deploraserăți
  • deploraseți
a III-a (ei, ele)
  • deplo
(să)
  • deplore
  • deplorau
  • deplora
  • deploraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)