2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
demis1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: demite] 1-2 (Îrg) Demitere (1-2). 3 Destituire.
demis2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iși, ~e / E: demite] 1 (Îrg; d. ochi, sprâncene, brațe etc.) Lăsat în jos. 2 (Trs; fig) Care a coborât la un nivel inferior (într-o discuție, atitudine etc.). 3 Destituit2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
demite [At: IORGOVICI, O. 52/10 / V: (rar) di~ / Pzi: demit / E: lat demittere, fr démettre] 1 vt (Îrg; c.i. ochi, sprâncene, brațe etc.) A lăsa în jos. 2 vr (Trs; fig) A se coborî la un nivel inferior (într-o discuție, într-o atitudine etc.) 3 vt A îndepărta pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc. Si: a destitui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dimite v vz demite
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: demis
demis adjectiv
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: demite
verb (VT623) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dimite
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)