2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

curu sf [At: PAMFILE, A. R. 189 / Pl: ~le / E: nct] (Bot; reg) Cartof (Solanum tuberosum).

curul, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 44 / Pl: A, / E: lat curulis] (Înv) 1 (Îs) Edil ~ Magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile Vz primar. 2 (Îs) Magistratură ~ă Funcția edililor curuli (1). 3 (Îs) Scaun ~ Scaun de fildeș pe care aveau privilegiul de a se așeza consulul și înalții magistrați romani.

Intrare: curulă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curu
  • curula
plural
  • curule
  • curulele
genitiv-dativ singular
  • curule
  • curulei
plural
  • curule
  • curulelor
vocativ singular
plural
Intrare: curul
curul adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curul
  • curulul
  • curulu‑
  • curu
  • curula
plural
  • curuli
  • curulii
  • curule
  • curulele
genitiv-dativ singular
  • curul
  • curulului
  • curule
  • curulei
plural
  • curuli
  • curulilor
  • curule
  • curulelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)