4 intrări

11 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chitai [At: TDRG / V: ~tan sn / Pl: ? / E: rs китай] (Iuz) 1 sm Chinez. 2 sn Stofa de bumbac pentru căptușeală.

chițai i [At: MAT. FOLK. I, 516 / A: chițai / E: fo] 1 Redă sunetul produs de animale care chițăie. 2 (Fig) Redă scârțâitul unor obiecte.

chițăi vi [At: ODOBESCU, S. III, 42 / V: ~țâi, ~țcăi, ~țcui, ~ții, ~țui / Pzi: 3 ~țăie / E: chiț] 1 (D. șoareci și șobolani) A scoate sunete ascuțite. 2 (Fig; d. obiecte) A scârțâi. 3 (Fig; d. persoane) A se văita. corectat(ă)

Intrare: chitai
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitai
  • chitaiul
  • chitaiu‑
plural
  • chitai
  • chitaii
genitiv-dativ singular
  • chitai
  • chitaiului
plural
  • chitai
  • chitailor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitai
  • chitaiul
  • chitaiu‑
plural
  • chitaiuri
  • chitaiurile
genitiv-dativ singular
  • chitai
  • chitaiului
plural
  • chitaiuri
  • chitaiurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Chitai
Chitai
substantiv propriu (SP001MS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Chitai
  • Chitaiul
plural
genitiv-dativ singular
  • Chitaiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: chițai
chițai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: chițăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chițăi
  • chițăire
  • chițăit
  • chițăitu‑
  • chițăind
  • chițăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chițăie
(să)
  • chițăie
  • chițăia
  • chițăi
  • chițăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chițăie
(să)
  • chițăie
  • chițăiau
  • chițăi
  • chițăiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chițcăi
  • chițcăire
  • chițcăit
  • chițcăitu‑
  • chițcăind
  • chițcăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chițcăie
(să)
  • chițcăie
  • chițcăia
  • chițcăi
  • chițcăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chițcăie
(să)
  • chițcăie
  • chițcăiau
  • chițcăi
  • chițcăiseră
ghițui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chițui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chiții
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chițcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chițâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)