bilit - definiție MDA2 și paradigmă | dexonline

3 intrări

4 definiții

Explicative DEX

bilit¹ sn [At: ALECSANDRI, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: bili] (Trs; Mol) Înălbit¹.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bilit², ~ă a [At: CREANGĂ, A. 66 / Pl: ~iți, ~e / E: nct] (Trs; Mol) înălbit².

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bili [At: DOSOFTEI, V. S. 143 / Pzi: ~lesc / E: nct] 1 vt (Trs; Mol) A înălbi. 2 vr A se farda cu fard alb Cf bileală.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ghili vt [At: DA ms / Pzi: ~lesc / E: ucr билити] (Reg) A înălbi o pânză prin înmuierea în apă și întinderea repetată la Soare.

Intrare: bilit

bilit¹ (adj.) adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bilit	bilitul bilitu‑	bilită	bilita
nominativ-acuzativ	plural	biliți	biliții	bilite	bilitele
genitiv-dativ	singular	bilit	bilitului	bilite	bilitei
genitiv-dativ	plural	biliți	biliților	bilite	bilitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

bilit² (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3, MDA2		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bilit	bilitul bilitu‑
nominativ-acuzativ	plural	bilituri	biliturile
genitiv-dativ	singular	bilit	bilitului
genitiv-dativ	plural	bilituri	biliturilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: bili (vb.)

bili¹ (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bili	bilire	bilit bilitu‑	bilind bilindu‑	singular	plural
		(a) bili	bilire	bilit bilitu‑	bilind bilindu‑	bilește	biliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bilesc	(să) bilesc	bileam	bilii	bilisem
	a II-a (tu)	bilești	(să) bilești	bileai	biliși	biliseși
	a III-a (el, ea)	bilește	(să) bilească	bilea	bili	bilise
plural	I (noi)	bilim	(să) bilim	bileam	bilirăm	biliserăm bilisem
	a II-a (voi)	biliți	(să) biliți	bileați	bilirăți	biliserăți biliseți
	a III-a (ei, ele)	bilesc	(să) bilească	bileau	biliră	biliseră

Intrare: ghili

ghili verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) ghili	ghilire	ghilit ghilitu‑	ghilind ghilindu‑	singular	plural
		(a) ghili	ghilire	ghilit ghilitu‑	ghilind ghilindu‑	ghilește	ghiliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	ghilesc	(să) ghilesc	ghileam	ghilii	ghilisem
	a II-a (tu)	ghilești	(să) ghilești	ghileai	ghiliși	ghiliseși
	a III-a (el, ea)	ghilește	(să) ghilească	ghilea	ghili	ghilise
plural	I (noi)	ghilim	(să) ghilim	ghileam	ghilirăm	ghiliserăm ghilisem
	a II-a (voi)	ghiliți	(să) ghiliți	ghileați	ghilirăți	ghiliserăți ghiliseți
	a III-a (ei, ele)	ghilesc	(să) ghilească	ghileau	ghiliră	ghiliseră

bili¹ (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bili	bilire	bilit bilitu‑	bilind bilindu‑	singular	plural
		(a) bili	bilire	bilit bilitu‑	bilind bilindu‑	bilește	biliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bilesc	(să) bilesc	bileam	bilii	bilisem
	a II-a (tu)	bilești	(să) bilești	bileai	biliși	biliseși
	a III-a (el, ea)	bilește	(să) bilească	bilea	bili	bilise
plural	I (noi)	bilim	(să) bilim	bileam	bilirăm	biliserăm bilisem
	a II-a (voi)	biliți	(să) biliți	bileați	bilirăți	biliserăți biliseți
	a III-a (ei, ele)	bilesc	(să) bilească	bileau	biliră	biliseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „bilit” (1 clipuri)

Clipul 1 / 1