2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avantagiu sn vz avantaj

avantaj sn [At: (a. 1855) URICARIUL IV, 438 / V: ~agiu, (reg) ~ant2 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr avantage] 1 Folos mai mare obținut de cineva în raport cu altcineva. 2 Privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3 Favoare pe care o primește cineva. 4 Superioritate a cuiva sau a ceva față de altcineva sau altceva, bazată pe o situație favorabilă. 5 (Îlav) În ~ul În folosul. 6 (La tenis) Punct marcat de unul dintre jucători când aceștia se află la egalitate la 40 de puncte.

Intrare: avantagiu
avantagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: avantaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avantaj
  • avantajul
  • avantaju‑
plural
  • avantaje
  • avantajele
genitiv-dativ singular
  • avantaj
  • avantajului
plural
  • avantaje
  • avantajelor
vocativ singular
plural
avantagiu substantiv neutru
substantiv neutru (N54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avantagiu
  • avantagiul
  • avantagiu‑
plural
  • avantagii
  • avantagiile
genitiv-dativ singular
  • avantagiu
  • avantagiului
plural
  • avantagii
  • avantagiilor
vocativ singular
plural
avant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)