2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

apropriat, ~ă a [At: BOGZA, C. O. 270 / P: ~pri-at / Pl: ~ați, ~e / E: apropria] (Rar) 1 (D. un lucru străin) însușit. 2 Adecvat.

apropria vt [At: (a. 1848) URICARIUL X, 15/33 / P: ~pri-a / V: ~pia2 / Pzi: ~iez / E: lat appropriare] 1 (Cdtp) A-și însuși un lucru (străin). 2 A adapta un lucru pentru un anumit scop Vz: acomoda.

Intrare: apropriat
apropriat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apropriat
  • apropriatul
  • apropriatu‑
  • apropria
  • apropriata
plural
  • apropriați
  • apropriații
  • apropriate
  • apropriatele
genitiv-dativ singular
  • apropriat
  • apropriatului
  • apropriate
  • apropriatei
plural
  • apropriați
  • apropriaților
  • apropriate
  • apropriatelor
vocativ singular
plural
Intrare: apropria
  • silabație: a-pro-pri-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apropria
  • apropriere
  • apropriat
  • apropriatu‑
  • apropriind
  • apropriindu‑
singular plural
  • apropria
  • apropriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apropriez
(să)
  • apropriez
  • apropriam
  • apropriai
  • apropriasem
a II-a (tu)
  • apropriezi
(să)
  • apropriezi
  • apropriai
  • apropriași
  • apropriaseși
a III-a (el, ea)
  • apropria
(să)
  • aproprieze
  • apropria
  • aproprie
  • apropriase
plural I (noi)
  • apropriem
(să)
  • apropriem
  • apropriam
  • apropriarăm
  • apropriaserăm
  • apropriasem
a II-a (voi)
  • apropriați
(să)
  • apropriați
  • apropriați
  • apropriarăți
  • apropriaserăți
  • apropriaseți
a III-a (ei, ele)
  • apropria
(să)
  • aproprieze
  • apropriau
  • apropria
  • apropriaseră
  • silabație: a-pro-pi-a info
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apropia
  • apropiere
  • apropiat
  • apropiatu‑
  • apropiind
  • apropiindu‑
singular plural
  • apropie
  • apropiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiam
  • apropiai
  • apropiasem
a II-a (tu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiai
  • apropiași
  • apropiaseși
a III-a (el, ea)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropia
  • apropie
  • apropiase
plural I (noi)
  • apropiem
(să)
  • apropiem
  • apropiam
  • apropiarăm
  • apropiaserăm
  • apropiasem
a II-a (voi)
  • apropiați
(să)
  • apropiați
  • apropiați
  • apropiarăți
  • apropiaserăți
  • apropiaseți
a III-a (ei, ele)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropiau
  • apropia
  • apropiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)