4 intrări

4 definiții

Explicative DEX

ajutorit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: ajutori] (Iuz) 1-2 Ajutorare (1-2). 3 Folosire.

ajutorit2, ~ă a [At: URECHE, ap. LET. I, 11 / E: ajutori] (Iuz) 1-2 Ajutorat2 (1-2). 3 Folosit2. modificată

ajutora [At: BIBLIA (1688) 2962 / V: (reg) agiu~[1] / Pzi: ~rez, ajutor / E: ajutor] 1-2 vtr A (se) ajuta (1-2) pe cineva din punct de vedere (moral sau) material Si: (iuz) ajutori (1-2) 3 vr A se folosi.

  1. Varianta agiutora nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

ajutori vt [At: VARLAAM, C. 300 / Pzi: ~resc / E: ajutora css] (Iuz) 1-2 A ajutora (1-2). 3 A folosi.

Intrare: ajutorit (adj.)
ajutorit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ajutorit
  • ajutoritul
  • ajutoritu‑
  • ajutori
  • ajutorita
plural
  • ajutoriți
  • ajutoriții
  • ajutorite
  • ajutoritele
genitiv-dativ singular
  • ajutorit
  • ajutoritului
  • ajutorite
  • ajutoritei
plural
  • ajutoriți
  • ajutoriților
  • ajutorite
  • ajutoritelor
vocativ singular
plural
Intrare: ajutorit (s.n.)
ajutorit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ajutorit
  • ajutoritul
  • ajutoritu‑
plural
  • ajutorituri
  • ajutoriturile
genitiv-dativ singular
  • ajutorit
  • ajutoritului
plural
  • ajutorituri
  • ajutoriturilor
vocativ singular
plural
Intrare: ajutora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajutora
  • ajutorare
  • ajutorat
  • ajutoratu‑
  • ajutorând
  • ajutorându‑
singular plural
  • ajutorea
  • ajutorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajutorez
(să)
  • ajutorez
  • ajutoram
  • ajutorai
  • ajutorasem
a II-a (tu)
  • ajutorezi
(să)
  • ajutorezi
  • ajutorai
  • ajutorași
  • ajutoraseși
a III-a (el, ea)
  • ajutorea
(să)
  • ajutoreze
  • ajutora
  • ajutoră
  • ajutorase
plural I (noi)
  • ajutorăm
(să)
  • ajutorăm
  • ajutoram
  • ajutorarăm
  • ajutoraserăm
  • ajutorasem
a II-a (voi)
  • ajutorați
(să)
  • ajutorați
  • ajutorați
  • ajutorarăți
  • ajutoraserăți
  • ajutoraseți
a III-a (ei, ele)
  • ajutorea
(să)
  • ajutoreze
  • ajutorau
  • ajutora
  • ajutoraseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajutori
  • ajutorire
  • ajutorit
  • ajutoritu‑
  • ajutorind
  • ajutorindu‑
singular plural
  • ajutorește
  • ajutoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajutoresc
(să)
  • ajutoresc
  • ajutoream
  • ajutorii
  • ajutorisem
a II-a (tu)
  • ajutorești
(să)
  • ajutorești
  • ajutoreai
  • ajutoriși
  • ajutoriseși
a III-a (el, ea)
  • ajutorește
(să)
  • ajutorească
  • ajutorea
  • ajutori
  • ajutorise
plural I (noi)
  • ajutorim
(să)
  • ajutorim
  • ajutoream
  • ajutorirăm
  • ajutoriserăm
  • ajutorisem
a II-a (voi)
  • ajutoriți
(să)
  • ajutoriți
  • ajutoreați
  • ajutorirăți
  • ajutoriserăți
  • ajutoriseți
a III-a (ei, ele)
  • ajutoresc
(să)
  • ajutorească
  • ajutoreau
  • ajutori
  • ajutoriseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajutura
  • ajuturare
  • ajuturat
  • ajuturatu‑
  • ajuturând
  • ajuturându‑
singular plural
  • ajuturea
  • ajuturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajuturez
(să)
  • ajuturez
  • ajuturam
  • ajuturai
  • ajuturasem
a II-a (tu)
  • ajuturezi
(să)
  • ajuturezi
  • ajuturai
  • ajuturași
  • ajuturaseși
a III-a (el, ea)
  • ajuturea
(să)
  • ajutureze
  • ajutura
  • ajutură
  • ajuturase
plural I (noi)
  • ajuturăm
(să)
  • ajuturăm
  • ajuturam
  • ajuturarăm
  • ajuturaserăm
  • ajuturasem
a II-a (voi)
  • ajuturați
(să)
  • ajuturați
  • ajuturați
  • ajuturarăți
  • ajuturaserăți
  • ajuturaseți
a III-a (ei, ele)
  • ajuturea
(să)
  • ajutureze
  • ajuturau
  • ajutura
  • ajuturaseră
Intrare: ajutori
verb (VT401)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajutori
  • ajutorire
  • ajutorit
  • ajutoritu‑
  • ajutorind
  • ajutorindu‑
singular plural
  • ajutorește
  • ajutoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajutoresc
(să)
  • ajutoresc
  • ajutoream
  • ajutorii
  • ajutorisem
a II-a (tu)
  • ajutorești
(să)
  • ajutorești
  • ajutoreai
  • ajutoriși
  • ajutoriseși
a III-a (el, ea)
  • ajutorește
(să)
  • ajutorească
  • ajutorea
  • ajutori
  • ajutorise
plural I (noi)
  • ajutorim
(să)
  • ajutorim
  • ajutoream
  • ajutorirăm
  • ajutoriserăm
  • ajutorisem
a II-a (voi)
  • ajutoriți
(să)
  • ajutoriți
  • ajutoreați
  • ajutorirăți
  • ajutoriserăți
  • ajutoriseți
a III-a (ei, ele)
  • ajutoresc
(să)
  • ajutorească
  • ajutoreau
  • ajutori
  • ajutoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)