3 intrări
3 definiții

Ortografice DOOM

bleu1 (fr.) [eu pron. ö] adj. invar.

bleu2 (fr.) [eu pron. ö] s. n., art. bleu-ul; (nuanțe) pl. bleu-uri

bleau2 (tablă) (reg.) s. n., art. bleaul; pl. bleauri

Intrare: bleu (adj.)
bleu1 (adj.) adjectiv invariabil
  • pronunție: blö
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOOM 3
  • bleu
  • ble‑
Intrare: bleu (culoare)
bleu2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: blö
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleu
  • bleu-ul
  • bleu-u‑
plural
  • bleu-uri
  • bleu-urile
genitiv-dativ singular
  • bleu
  • bleu-ului
plural
  • bleu-uri
  • bleu-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: bleau (s.n.)
bleau1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleau
  • bleaul
  • bleau‑
plural
  • bleauri
  • bleaurile
genitiv-dativ singular
  • bleau
  • bleaului
plural
  • bleauri
  • bleaurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleah
  • bleahul
  • bleahu‑
plural
  • bleahuri
  • bleahurile
genitiv-dativ singular
  • bleah
  • bleahului
plural
  • bleahuri
  • bleahurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleav
  • bleavul
  • bleavu‑
plural
  • bleavuri
  • bleavurile
genitiv-dativ singular
  • bleav
  • bleavului
plural
  • bleavuri
  • bleavurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blehiu
  • blehiul
plural
  • blehiuri
  • blehiurile
genitiv-dativ singular
  • blehiu
  • blehiului
plural
  • blehiuri
  • blehiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blef
  • bleful
plural
  • blefuri
  • blefurile
genitiv-dativ singular
  • blef
  • blefului
plural
  • blefuri
  • blefurilor
vocativ singular
plural
blec1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blec
  • blecul
plural
  • blecuri
  • blecurile
genitiv-dativ singular
  • blec
  • blecului
plural
  • blecuri
  • blecurilor
vocativ singular
plural
bleu2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: blö
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleu
  • bleu-ul
  • bleu-u‑
plural
  • bleu-uri
  • bleu-urile
genitiv-dativ singular
  • bleu
  • bleu-ului
plural
  • bleu-uri
  • bleu-urilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „bleu” (10 clipuri)
Clipul 1 / 10