O definiție pentru așeza

Articole pe această temă:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

așezá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. așéz, 3 așáză, 1 pl. așezắm; conj. prez. 3 să așéze; ger. așezấnd

Intrare: așeza
verb (VT30)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • așeza
  • așezare
  • așezat
  • așezatu‑
  • așezând
  • așezându‑
singular plural
  • a
  • așezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ez
(să)
  • ez
  • așezam
  • așezai
  • așezasem
a II-a (tu)
  • ezi
(să)
  • ezi
  • așezai
  • așezași
  • așezaseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • eze
  • așeza
  • așeză
  • așezase
plural I (noi)
  • așezăm
(să)
  • așezăm
  • așezam
  • așezarăm
  • așezaserăm
  • așezasem
a II-a (voi)
  • așezați
(să)
  • așezați
  • așezați
  • așezarăți
  • așezaserăți
  • așezaseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • eze
  • așezau
  • așeza
  • așezaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)