dexonline

O definiție pentru îngenunchea

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngenunchea (a ~) vb., ind. prez. 3 îngenunchează, 1 pl. îngenunchem; conj. prez. 3 să îngenuncheze; ger. îngenunchind

sursa: DOOM 2 (2005)
adăugată de raduborza
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: îngenunchea

îngenunchea¹ (1 -chez) verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT208) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	îngenunchează ‑ngenunchează	îngenuncheați ‑ngenuncheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchez ‑ngenunchez	(să) îngenunchez ‑ngenunchez	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (tu)	îngenunchezi ‑ngenunchezi	(să) îngenunchezi ‑ngenunchezi	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheași ‑ngenuncheași	îngenuncheaseși ‑ngenuncheaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunchează ‑ngenunchează	(să) îngenuncheze ‑ngenuncheze	îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunche ‑ngenunche	îngenunchease ‑ngenunchease
plural	I (noi)	îngenunchem ‑ngenunchem	(să) îngenunchem ‑ngenunchem	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenunchearăm ‑ngenunchearăm	îngenuncheaserăm ‑ngenuncheaserăm îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (voi)	îngenuncheați ‑ngenuncheați	(să) îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenunchearăți ‑ngenunchearăți	îngenuncheaserăți ‑ngenuncheaserăți îngenuncheaseți ‑ngenuncheaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunchează ‑ngenunchează	(să) îngenuncheze ‑ngenuncheze	îngenuncheau ‑ngenuncheau	îngenuncheară ‑ngenuncheară	îngenuncheaseră ‑ngenuncheaseră

îngenunchea² (1 -chi) verb grupa I conjugarea I

verb (VT100)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunchere ‑ngenunchere	îngenuncheat ‑ngenuncheat îngenuncheatu‑ ‑ngenuncheatu‑	îngenunchind ‑ngenunchind îngenunchindu‑ ‑ngenunchindu‑	îngenunche ‑ngenunche	îngenuncheați ‑ngenuncheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchi ‑ngenunchi	(să) îngenunchi ‑ngenunchi	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (tu)	îngenunchi ‑ngenunchi	(să) îngenunchi ‑ngenunchi	îngenuncheai ‑ngenuncheai	îngenuncheași ‑ngenuncheași	îngenuncheaseși ‑ngenuncheaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunche ‑ngenunche	(să) îngenunche ‑ngenunche	îngenunchea ‑ngenunchea	îngenunche ‑ngenunche	îngenunchease ‑ngenunchease
plural	I (noi)	îngenunchem ‑ngenunchem	(să) îngenunchem ‑ngenunchem	îngenuncheam ‑ngenuncheam	îngenunchearăm ‑ngenunchearăm	îngenuncheaserăm ‑ngenuncheaserăm îngenuncheasem ‑ngenuncheasem
	a II-a (voi)	îngenuncheați ‑ngenuncheați	(să) îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenuncheați ‑ngenuncheați	îngenunchearăți ‑ngenunchearăți	îngenuncheaserăți ‑ngenuncheaserăți îngenuncheaseți ‑ngenuncheaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunche ‑ngenunche	(să) îngenunche ‑ngenunche	îngenuncheau ‑ngenuncheau	îngenuncheară ‑ngenuncheară	îngenuncheaseră ‑ngenuncheaseră

îngerunchia

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

îngenuchia

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

îngenunchia verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT212)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchiere ‑ngenunchiere	îngenunchiat ‑ngenunchiat îngenunchiatu‑ ‑ngenunchiatu‑	îngenunchiind ‑ngenunchiind îngenunchiindu‑ ‑ngenunchiindu‑	singular	plural
		(a) îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchiere ‑ngenunchiere	îngenunchiat ‑ngenunchiat îngenunchiatu‑ ‑ngenunchiatu‑	îngenunchiind ‑ngenunchiind îngenunchiindu‑ ‑ngenunchiindu‑	îngenunchiază ‑ngenunchiază	îngenunchiați ‑ngenunchiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îngenunchiez ‑ngenunchiez	(să) îngenunchiez ‑ngenunchiez	îngenunchiam ‑ngenunchiam	îngenunchiai ‑ngenunchiai	îngenunchiasem ‑ngenunchiasem
	a II-a (tu)	îngenunchiezi ‑ngenunchiezi	(să) îngenunchiezi ‑ngenunchiezi	îngenunchiai ‑ngenunchiai	îngenunchiași ‑ngenunchiași	îngenunchiaseși ‑ngenunchiaseși
	a III-a (el, ea)	îngenunchiază ‑ngenunchiază	(să) îngenunchieze ‑ngenunchieze	îngenunchia ‑ngenunchia	îngenunchie ‑ngenunchie	îngenunchiase ‑ngenunchiase
plural	I (noi)	îngenunchiem ‑ngenunchiem	(să) îngenunchiem ‑ngenunchiem	îngenunchiam ‑ngenunchiam	îngenunchiarăm ‑ngenunchiarăm	îngenunchiaserăm ‑ngenunchiaserăm îngenunchiasem ‑ngenunchiasem
	a II-a (voi)	îngenunchiați ‑ngenunchiați	(să) îngenunchiați ‑ngenunchiați	îngenunchiați ‑ngenunchiați	îngenunchiarăți ‑ngenunchiarăți	îngenunchiaserăți ‑ngenunchiaserăți îngenunchiaseți ‑ngenunchiaseți
	a III-a (ei, ele)	îngenunchiază ‑ngenunchiază	(să) îngenunchieze ‑ngenunchieze	îngenunchiau ‑ngenunchiau	îngenunchiară ‑ngenunchiară	îngenunchiaseră ‑ngenunchiaseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)