dexonline

INJECTIV, -Ă adj. (Mat.; despre funcții) În care un element al celei de-a doua mulțimi are în plus un antecedent. [Cf. fr. injectif].^[1]

Definiția din DN pare a fi copiată (incomplet) din Larousse. O definiție mai clară ar fi: O funcție este injectivă dacă imaginea elementelor distincte din domeniu reprezintă elemente distincte în codomeniu. — raduborza

Intrare: injectiv

injectiv adjectiv

adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR		masculin		feminin
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	injectiv	injectivul injectivu‑	injectivă	injectiva
nominativ-acuzativ	plural	injectivi	injectivii	injective	injectivele
genitiv-dativ	singular	injectiv	injectivului	injective	injectivei
genitiv-dativ	plural	injectivi	injectivilor	injective	injectivelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)