O definiție pentru puradel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURADEL, puradei, s. m. (Fam.) Copil de rom2; p. gener. copil. – Din magh. purdé.

Intrare: puradel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puradel
  • puradelul
  • puradelu‑
plural
  • puradei
  • puradeii
genitiv-dativ singular
  • puradel
  • puradelului
plural
  • puradei
  • puradeilor
vocativ singular
  • puradelule
  • puradele
plural
  • puradeilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puradău
  • puradăul
plural
  • puradăi
  • puradăii
genitiv-dativ singular
  • puradău
  • puradăului
plural
  • puradăi
  • puradăilor
vocativ singular
  • puradăule
plural
  • puradăilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puradeu
  • puradeul
plural
  • puradei
  • puradeii
genitiv-dativ singular
  • puradeu
  • puradeului
plural
  • puradei
  • puradeilor
vocativ singular
  • puradeule
plural
  • puradeilor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purdea
  • purdeaua
plural
  • purdele
  • purdelele
genitiv-dativ singular
  • purdele
  • purdelei
plural
  • purdele
  • purdelelor
vocativ singular
  • purdea
plural
  • purdelelor
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purdel
  • purdelul
plural
  • purdei
  • purdeii
genitiv-dativ singular
  • purdel
  • purdelului
plural
  • purdei
  • purdeilor
vocativ singular
  • purdelule
  • purdele
plural
  • purdeilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purdeu
  • purdeul
plural
  • purdei
  • purdeii
genitiv-dativ singular
  • purdeu
  • purdeului
plural
  • purdei
  • purdeilor
vocativ singular
  • purdeule
plural
  • purdeilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)