O definiție pentru otfel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OTFEL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély.
Intrare: otfel
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
otfial
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)