O definiție pentru otfel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTFEL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély.

Intrare: otfel
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otfel
  • otfelul
  • otfelu‑
plural
  • otfeli
  • otfelii
genitiv-dativ singular
  • otfel
  • otfelului
plural
  • otfeli
  • otfelilor
vocativ singular
  • otfelule
  • otfele
plural
  • otfelilor
otfial
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)