opțiuni
help ajutor

2 definiții pentru mundir

Explicative DEX

MUNDIR, mundire, s. n. (Înv.) Tunică sau, p. gener., uniformă (militară). [Var.: mondir s. n.] – Din rus. mundir, magh. mondúr, mundér.

MONDIR s. n. v. mundir.

Intrare: mundir
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mundir
  • mundirul
  • mundiru‑
plural
  • mundire
  • mundirele
genitiv-dativ singular
  • mundir
  • mundirului
plural
  • mundire
  • mundirelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mondir
  • mondirul
  • mondiru‑
plural
  • mondire
  • mondirele
genitiv-dativ singular
  • mondir
  • mondirului
plural
  • mondire
  • mondirelor
vocativ singular —
plural —
mondur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mondor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)