O definiție pentru mistui

Explicative DEX

MISTUI, mistui, vb. IV. 1. Tranz. A transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism; a digera. ◊ Expr. A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. Tranz. A distruge, a nimici. ♦ Refl. A înceta să mai existe; a dispărea, a pieri. ♦ Tranz. și refl. Spec. A (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenușă; a se topi. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui sufletește, a (se) distruge moral și fizic (treptat). 4. Tranz. și refl. A (se) face nevăzut; a (se) ascunde. [Prez. ind. și: mistuiesc] – Din magh. emészteni.

Intrare: mistui
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mistui
  • mistuire
  • mistuit
  • mistuitu‑
  • mistuind
  • mistuindu‑
singular plural
  • mistuie
  • mistuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mistui
(să)
  • mistui
  • mistuiam
  • mistuii
  • mistuisem
a II-a (tu)
  • mistui
(să)
  • mistui
  • mistuiai
  • mistuiși
  • mistuiseși
a III-a (el, ea)
  • mistuie
(să)
  • mistuie
  • mistuia
  • mistui
  • mistuise
plural I (noi)
  • mistuim
(să)
  • mistuim
  • mistuiam
  • mistuirăm
  • mistuiserăm
  • mistuisem
a II-a (voi)
  • mistuiți
(să)
  • mistuiți
  • mistuiați
  • mistuirăți
  • mistuiserăți
  • mistuiseți
a III-a (ei, ele)
  • mistuie
(să)
  • mistuie
  • mistuiau
  • mistui
  • mistuiseră
mistui2 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mistui
  • mistuire
  • mistuit
  • mistuitu‑
  • mistuind
  • mistuindu‑
singular plural
  • mistuiește
  • mistuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mistuiesc
(să)
  • mistuiesc
  • mistuiam
  • mistuii
  • mistuisem
a II-a (tu)
  • mistuiești
(să)
  • mistuiești
  • mistuiai
  • mistuiși
  • mistuiseși
a III-a (el, ea)
  • mistuiește
(să)
  • mistuiască
  • mistuia
  • mistui
  • mistuise
plural I (noi)
  • mistuim
(să)
  • mistuim
  • mistuiam
  • mistuirăm
  • mistuiserăm
  • mistuisem
a II-a (voi)
  • mistuiți
(să)
  • mistuiți
  • mistuiați
  • mistuirăți
  • mistuiserăți
  • mistuiseți
a III-a (ei, ele)
  • mistuiesc
(să)
  • mistuiască
  • mistuiau
  • mistui
  • mistuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)