2 intrări

O definiție

Explicative DEX

HANG, (2) hanguri, s. n. 1. (În expr.) A ține hangul = a) a acompania o melodie; b) fig. a însoți, a întovărăși; c) fig. a ține partea cuiva, aprobând tot ce face și ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună. 2. (Reg.) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține acompaniamentul. – Din magh. hang „sunet, ton, glas”.

Intrare: Hang
nume propriu (I3)
  • Hang
Intrare: hang
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hang
  • hangul
  • hangu‑
plural
  • hanguri
  • hangurile
genitiv-dativ singular
  • hang
  • hangului
plural
  • hanguri
  • hangurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)