2 definiții pentru hăndrălău
Explicative DEX
HĂNDRĂLĂU, hăndrălăi, s. m. (Depr.) Flăcău care umblă după fete. ◊ Expr. (Adverbial) A umbla hăndrălău = a umbla de colo până colo fără nicio treabă; a hoinări. [Var.: handralău s. m.] – Cf. magh. vándorló.
HANDRALĂU s. m. v. hăndrălău.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: hăndrălău
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
hondrălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
handrălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)