O definiție pentru fușalău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FUȘALĂU, fușalăi, s. m. (Reg.) Unealtă în forma unei țesale folosită la scărmănat lâna, cânepa etc. – Cf. magh. foszlani „a se destrăma”.
Intrare: fușalău
fușalău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)