dexonline

2 intrări

O definiție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEȘTELI, feștelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) murdări, a (se) mânji. 2. Tranz. (Fam.; în expr.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs. – Cf. magh. festeni „a vopsi, a zugrăvi”.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: feșteli

feșteli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) feșteli	feștelire	feștelit feștelitu‑	feștelind feștelindu‑	singular	plural
		(a) feșteli	feștelire	feștelit feștelitu‑	feștelind feștelindu‑	feștelește	feșteliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	feștelesc	(să) feștelesc	feșteleam	feștelii	feștelisem
	a II-a (tu)	feștelești	(să) feștelești	feșteleai	feșteliși	feșteliseși
	a III-a (el, ea)	feștelește	(să) feștelească	feștelea	feșteli	feștelise
plural	I (noi)	feștelim	(să) feștelim	feșteleam	feștelirăm	feșteliserăm feștelisem
	a II-a (voi)	feșteliți	(să) feșteliți	feșteleați	feștelirăți	feșteliserăți feșteliseți
	a III-a (ei, ele)	feștelesc	(să) feștelească	feșteleau	feșteliră	feșteliseră

Intrare: feșteală

feșteală substantiv feminin

substantiv feminin (F54)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	feșteală	feșteala
nominativ-acuzativ	plural	feșteli	feștelile
genitiv-dativ	singular	feșteli	feștelii
genitiv-dativ	plural	feșteli	feștelilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

feștială

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)