2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOROBANȚ, dorobanți, s. m. (Înv.) 1. Soldat din infanterie (cu plată). 2. Jandarm (cu atribuții speciale). [Var.: daraban, darabant, dărăban s. m.] – Din magh. drabant.

Intrare: Dorobanț
Dorobanț nume propriu
nume propriu (I3)
  • Dorobanț
Intrare: dorobanț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doroba
  • dorobanțul
  • dorobanțu‑
plural
  • dorobanți
  • dorobanții
genitiv-dativ singular
  • doroba
  • dorobanțului
plural
  • dorobanți
  • dorobanților
vocativ singular
  • dorobanțule
  • dorobanțe
plural
  • dorobanților
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dărăban
  • dărăbanul
  • dărăbanu‑
plural
  • dărăbani
  • dărăbanii
genitiv-dativ singular
  • dărăban
  • dărăbanului
plural
  • dărăbani
  • dărăbanilor
vocativ singular
  • dărăbanule
  • dărăbane
plural
  • dărăbanilor
tărăbanț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • darabant
  • darabantul
  • darabantu‑
plural
  • darabanți
  • darabanții
genitiv-dativ singular
  • darabant
  • darabantului
plural
  • darabanți
  • darabanților
vocativ singular
  • darabantule
  • darabante
plural
  • darabanților
daraban1 (dorobanț) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • daraban
  • darabanul
  • darabanu‑
plural
  • darabani
  • darabanii
genitiv-dativ singular
  • daraban
  • darabanului
plural
  • darabani
  • darabanilor
vocativ singular
  • darabanule
  • darabane
plural
  • darabanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)