2 definiții pentru cormană
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORMANĂ, cormane, s. f. Parte a plugului confecționată din tablă de oțel, care deplasează lateral, răstoarnă și mărunțește brazdele; răsturnătoare. [Var.: (reg.) corman s. n.] – Din magh. kormány.
CORMAN s. n. v. cormană.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cormană
cormană substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
corman substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
curman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormoră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormună
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormonă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormulă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cormănă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)