O definiție pentru catrință
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CATRINȚĂ, catrințe, s. f. Obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor românce, care servește ca fustă sau ca șorț și care constă dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă adesea împodobită cu alesături, cu paiete etc. – Din magh. katrinca.
Intrare: catrință
catrință substantiv feminin
- silabație: ca-trin-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
catrânță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
catrență
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cătrință substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cătrânță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotrânță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cotrință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
crătință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cretință substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cratință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.