bujdi - definiție DEX '09 și paradigmă | dexonline

O definiție pentru bujdi

Explicative DEX

BUJDI, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.

Intrare: bujdi

bujdi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

verb (VT401) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bujdi	bujdire	bujdit bujditu‑	bujdind bujdindu‑	singular	plural
		(a) bujdi	bujdire	bujdit bujditu‑	bujdind bujdindu‑	bujdește	bujdiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bujdesc	(să) bujdesc	bujdeam	bujdii	bujdisem
	a II-a (tu)	bujdești	(să) bujdești	bujdeai	bujdiși	bujdiseși
	a III-a (el, ea)	bujdește	(să) bujdească	bujdea	bujdi	bujdise
plural	I (noi)	bujdim	(să) bujdim	bujdeam	bujdirăm	bujdiserăm bujdisem
	a II-a (voi)	bujdiți	(să) bujdiți	bujdeați	bujdirăți	bujdiserăți bujdiseți
	a III-a (ei, ele)	bujdesc	(să) bujdească	bujdeau	bujdiră	bujdiseră

buști verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) buști	buștire	buștit buștitu‑	buștind buștindu‑	singular	plural
		(a) buști	buștire	buștit buștitu‑	buștind buștindu‑	buștește	buștiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	buștesc	(să) buștesc	bușteam	buștii	buștisem
	a II-a (tu)	buștești	(să) buștești	bușteai	buștiși	buștiseși
	a III-a (el, ea)	buștește	(să) buștească	buștea	buști	buștise
plural	I (noi)	buștim	(să) buștim	bușteam	buștirăm	buștiserăm buștisem
	a II-a (voi)	buștiți	(să) buștiți	bușteați	buștirăți	buștiserăți buștiseți
	a III-a (ei, ele)	buștesc	(să) buștească	bușteau	buștiră	buștiseră

bușdi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bușdi	bușdire	bușdit bușditu‑	bușdind bușdindu‑	singular	plural
		(a) bușdi	bușdire	bușdit bușditu‑	bușdind bușdindu‑	bușdește	bușdiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bușdesc	(să) bușdesc	bușdeam	bușdii	bușdisem
	a II-a (tu)	bușdești	(să) bușdești	bușdeai	bușdiși	bușdiseși
	a III-a (el, ea)	bușdește	(să) bușdească	bușdea	bușdi	bușdise
plural	I (noi)	bușdim	(să) bușdim	bușdeam	bușdirăm	bușdiserăm bușdisem
	a II-a (voi)	bușdiți	(să) bușdiți	bușdeați	bușdirăți	bușdiserăți bușdiseți
	a III-a (ei, ele)	bușdesc	(să) bușdească	bușdeau	bușdiră	bușdiseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)