O definiție pentru brighidău

Explicative DEX

BRIGHIDĂU, brighidaie, s. n. (Reg.) Bătător1 (2).[1]Cf. magh. fergetyü „roată”.

  1. Conform explicațiilor din celelalte dicționare, trimterea corectă este Bătător1 (3). — gall
Intrare: brighidău
brighidău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brighidău
  • brighidăul
  • brighidău‑
plural
  • brighidaie
  • brighidaiele
genitiv-dativ singular
  • brighidău
  • brighidăului
plural
  • brighidaie
  • brighidaielor
vocativ singular
plural
birghidău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • birghidău
  • birghidăul
plural
  • birghidaie
  • birghidaiele
genitiv-dativ singular
  • birghidău
  • birghidăului
plural
  • birghidaie
  • birghidaielor
vocativ singular
plural
burghidău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghidău
  • burghidăul
plural
  • burghidaie
  • burghidaiele
genitiv-dativ singular
  • burghidău
  • burghidăului
plural
  • burghidaie
  • burghidaielor
vocativ singular
plural
brighideu substantiv neutru
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brighideu
  • brighideul
plural
  • brighideie
  • brighideiele
genitiv-dativ singular
  • brighideu
  • brighideului
plural
  • brighideie
  • brighideielor
vocativ singular
plural
brididău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brididău
  • brididăul
plural
  • brididaie
  • brididaiele
genitiv-dativ singular
  • brididău
  • brididăului
plural
  • brididaie
  • brididaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)